publicatii




istorii

 

baner

 

Get Adobe Flash player

COOPERAREA, SOLUȚIA CHEIE PENTRU PROBLEMELE CU CARE SE CONFRUNTĂ PRODUCĂTORII AGRICOLI PDF Imprimare Email

Despre oportunitățile pe care le oferă cooperarea producătorilor agricoli am scris nu o singură dată în paginile ziarului nostru. Exemplele de succes ale fermierilor care au înregistrat progrese din moment ce s-au asociat pentru a se dezvolta în comun, dar și experiența altor țări în domeniul cooperării fermierilor demonstrează faptul că, în condițiile actuale, cooperarea este o soluție pentru problemele cu care se confruntă producătorii agricoli, oferindu-le o alternativă viabilă pentru a deveni mai competitivi comparativ cu agenții economici mai mari și pentru a le spori puterea de negociere. Și dacă până aici totul este clar și explicit, realitatea  are și o altă fațetă. Din păcate, mentalitatea producătorilor agricoli din țara noastră leagă încă noțiunea de cooperare cu cea de colhozuri, care au existat în perioada sovietică. În plus, lipsa de încredere reciprocă între membrii cooperativei și necesitatea unor eforturi enorme pentru a convinge oamenii să coopereze creează piedici mari în procesul de cooperarea a fermierilor din țara noastră.  Și acestea, din păcate, nu sunt unciile impedimente.

În condițiile actuale, când implementarea noilor tehnologii în agricultură devine o condiție indiscutabilă pentru dezvoltare, iar accesarea piețelor noi de desfacere – o necesitate stringentă, anume asocierea producătorilor agricoli reprezintă răspunsul modern la aceste provocări.

În cadrul proiectului ”Promovarea lanțului valoric horticol  și incluziv în  Moldova, Armenia, Georgia și Kazahstan”, implementat de Federația Națională a Agricultorilor din Moldova, și finanțat de Fonful Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD), au fost efectuate patru lucrări ample de cercetare și evaluare a experienței de cooperare a fermierilor în cele patru țări participante la proiect (Moldova, Armenia, Georgia și Kazahstan).  Experții au avut scopul să analizeze provocările și succesele în domeniul dezvoltării asocierii fermierilor.

În Republica Moldova, studiul a fost efectuat de Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) și a fost prezentat recent, în cadrul unei mese rotunde cu participarea experților în domeniu, a factorilor de decizie și a fermierilor interesați de procesul de cooperare și asociere.

Tot în cadrul acestui eveniment a fost prezentată și sinteza celor patru studii care s-au făcut în toate țările menționate. Drept rezultat, experții au venit cu un șir de recomandări de politici agricole pentru susținerea cooperării.

”Proiectul ”Promovarea lanțului valoric horticol  și incluziv în  Moldova, Armenia, Georgia și Kazahstan”, în cadrul căruia s-au desfășurat aceste cercetări, este un proiect finanțat de către Fonful Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD), cu sediul la Roma. Menționez faptul că acesta este un proiect regional, unde Federația Națională a Agricultorilor din Moldova AGROinform este partenerul - lider de implementare. Și nu întâmplător, deoarece domeniului de cooperare a fermierilor a fost dintotdeauna unul prioritar pentru AGROinform. Începând chiar de la primii pași de activitate, am dedicat foarte mult timp și efort problemelor de cooperare a fermierilor. Începând cu anul 2002, AGROinform, în permanență a implementat diverse proiecte de suport și asistență în cooperarea fermierilor. Desigur, condițiile socio-economice nu ne permit întotdeauna să avem rezultatele pe care ni le dorim  și să fim eficienți în acest domeniu. Actualmente, însă, când dinamica în dezvoltarea cooperării, agenda de politici, dar și alți factori sunt destul de benefici pentru a relansa această activitate,  proiectul pe care acum îl implementăm, este tocmai  la momentul potrivit. Partenerii noștri din Armenia, Georgia și Kazahstan sunt Organizații Neguvernamentale, Institute de Cercetări științifice foarte puternice și cu renume, de aceea sperăm că aceste activități vor avea impact. Mai mult, vom avea și posibilitatea de a învăța unii de la alții, deoarece scopul acestui proiect regional este de a face schimb de cunoștințe, de a analiza împreună succesele din care putem învăța, constrângerile pe care trebuie să le depășim și oportunitățile care se deschid acum pentru toate țările împreună, dar și pentru fiecare țară în parte”,  a menționat Dna Aurelia Bondari, Director Executiv al Federației Naționale a Agricultorilor din Moldova AGROinform.

Cooperarea agricultorilor din Moldova, de la provocări la rezultate

Studiul ”Dezvoltarea cooperării producătorilor agricoli din Republica Moldova: factori determinanți și provocările pentru stabilirea și activitatea cooperativelor”, arată că, de fapt, Republica Moldova deține un cadru legislativ  destul de bine dezvoltat cu privire la stabilirea şi reglementarea activităţii cooperativelor. Cele mai viabile forme de cooperative s-au dovedit a fi cele de producție și de întreprinzător. Cu toate acestea cooperativele de producție, acționează mai degrabă ca o formă de arendarea a terenului agricol  decât ca un mod de integrare a producătorilor agricoli. În același timp, pproblemele care împiedică dezvoltarea cooperării în sectorul horticol sunt asemănătoare cu probleme de ordin general în agricultură, cum ar fi consolidarea terenurilor, lipsa forței de muncă, birocrația excesivă, accesul dificil la surse de finanțare etc.

Potrivit studiului, problemele specifice pentru dezvoltarea de cooperării țin de:  mentalitate (cooperare vs. Colhoz); lipsa de încredere reciprocă între membri; necesitatea unui efort enorm pentru a convinge oamenii să coopereze; stabilirea viziunii comune referitor la obiectivul cooperării și coordonarea activităților comune; lipsa sau insuficiența cazurilor de succes, care ar putea motiva agricultorii să se asocieze; lipsa abilităților de management și a integrității liderului de cooperare; procesul dificil și lent de luare a deciziilor.

Experiența partenerilor: ce putem învăța unii de la alții

Generalizând experiența tuturor țărilor implicate în proiect, și anume: Georgia, Armenia, Moldova și Kazahstan,  am putea remarca faptul că asistența organizațiilor donatoare are un rol important în asigurarea accesului la experiența, susținerea/promovarea și finanțarea cooperativelor. Din perspectiva organizațiilor donatoare și a rolului Guvernului în acest context, toate cele patru țări prezintă abordări diferite.

În Armenia rolul cheie îl au organizațiile donatoare, anume ele generează acțiuni majore și inițiative în ce privește promovarea cooperării producătorilor agricoli.  Aici trebuie de menționat faptul că în Armenia, în anul 2015 a fost adoptată ”Legea privind cooperativele agricole”, elaborată în cadrul proiectului finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul programului “ENPARD”, astfel, a fost a stabilit cadrul legal pentru promovarea cooperării producătorilor agricoli.

În Georgia activitatea donatorilor externi este sincronizată cu acțiunile Guvernului în domeniul promovării asocierii producătorilor agricoli. În această țară s-a reușit stabilirea unui mecanism de coordonare și prioritizare comună în baza unui grup de lucru creat din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și ai donatorilor. Mai mult, în Georgia a fost creată o Agenție specializată pentru implementarea politicilor Guvernului în domeniul cooperării fermierilor.

În ce privește experiența Kazahstanului, se poate afirma faptul că organizațiile donatoare joacă un rol important pentru formularea și elaborarea de politici în domeniul cooperării, totuși  implementarea acestora și finanțarea este asigurată în baza politicilor și programelor finanțate de stat. Totodată, absența unui organ de coordonare, care ar fi responsabil pentru procesul de cooperare reprezintă una din principalele provocări și impedimente în procesul de promovare a cooperării fermierilor în această țară.

”Putem afirma, totodată, cu certitudine faptul că acel cadru legal, care reglementează dezvoltarea și crearea cooperativelor în Republica Moldova, este unul destul de bun. Chiar putem spune că suntem cu o jumătate de pas înaintea mai multor țări din arealul post-sovietic. Și aici avantajul este evident – multe probleme, cel puțin, comparativ cu țările participante la proiect, sunt mai bine acoperite de către cadrul legal din țara noastră”, a explicat Dl Anatolie Ignat, cercetător științific în cadrul INCE, unul dintre autorii studiului.

Recomandări de politici agricole pentru susținerea cooperării

Înțelegerea modului în care acțiunea colectivă poate ajuta la eliminarea ineficiențelor, problemelor de coordonare sau a barierelor în calea accesului la piață este deosebit de importantă și poate oferi învățăminte-cheie cu privire modalitatea optimă de utilizare a acțiunilor colective pentru promovarea lanțurilor valorice profitabile și incluzive.

În același timp, crearea și dezvoltarea cooperativelor și a altor forme de asociere ale producătorilor agricoli trebuie să fie privită ca un proces evolutiv, care are ca factor principal de motivare interesele socio-economice ale producătorilor agricoli mici și mijlocii.

Astfel, cooperarea este privită ca una dintre soluțiile cheie pentru multiplele probleme cu care se confruntă producătorii agricoli. Cu toate acestea, cooperarea propriu-zisă se confruntă cu un șir de probleme, printre care pot fi menționate: mentalitatea care leagă încă noțiunea de cooperare cu cea de colhoz; lipsa de încredere reciprocă între membrii cooperativei; necesitatea unor eforturi enorme pentru a convinge oamenii să coopereze; procesul dificil de a crea viziuni comune referitor la obiectivul cooperării; numărul mic de istorii de succes, care i-ar putea motiva pe fermieri să se asocieze; lipsa de abilități manageriale și lipsa integrității liderilor cooperativelor; procesul dificil și lent de luare a deciziilor în interiorul cooperativei.

Ultimele acțiuni politice din Republica Moldova au un impact negativ de termen lung asupra mediului instituțional și/sau asupra atitudinii populației față de cooperative. Deoarece, experiența anterioară de creare a cooperativelor prezintă mai mult o imagine negativă decât pozitivă.

Sistemul de învățământ, inclusiv învățământul superior, instituțiile de învățământ mediu de specialitate și tehnic etc., nu oferă cursuri speciale, care ar pregăti specialiști pentru activitatea în cadrul cooperativelor agricole, grupurilor de marketing sau altor tipuri de structuri asociative.

Experiența din diferite țări a demonstrat că politicile de stat pot împiedica sau spori dezvoltarea cooperativelor independente. Pentru încurajarea dezvoltării cooperativelor, politicile publice dispun de un șir de pârghii cu efect semnificativ. În vederea susținerii dezvoltării cooperativelor, politicile ar putea opta pentru măsuri indirecte, de exemplu prin introducerea unor prevederi în legislația cu privire la afaceri și organizații, care ar facilita crearea unei cooperative. De asemenea, pot fi luate un șir de măsuri directe, de exemplu, sub formă de subvenții sau granturi pentru organizațiile de producători.

Dezvoltarea cooperativelor încă nu a devenit o prioritate evidentă a sistemului de subvenționare din Moldova și nu este susținută suficient prin proiecte naționale și externe de asistență financiară și tehnică.

Structurile de stat și organizațiile donatoare nu oferă abordări flexibile în măsurile lor de sprijin pentru extinderea procesului de cooperare și consolidarea stabilității și capacităților cooperativelor existente. Susținerea nu este planificată pentru perioade de lungă durată, ceea ce este esențial pentru dezvoltarea durabilă a acțiunilor colective. Aceste abordări au menirea atât de a sprijini  dinamica unor procese de formare a cooperativelor noi, cât și de a îmbunătăți partea calitativă a cooperativelor existente, prin asigurarea accesului produselor cooperativelor atât la piețele locale cât și la cele străine.

După cum s-a menționat anterior, crearea și dezvoltarea cooperativelor este un proces evolutiv, determinat de interesele socio-economice ale producătorilor agricoli. Din acest punct de vedere, politicile de susținere trebuie să se concentreze pe dezvoltarea formelor asociative ca structuri instituționale care ar trebui promovate, cultivate și dezvoltate în mod corespunzător.

În contextul celor menționate mai sus, este important să subliniem că obiectivul recomandărilor de mai jos, este de a facilita dezvoltarea durabilă a cooperării fermierilor din Moldova. Criticile reflectate în acest document nu au menirea de a diminua importanța rezultatelor obținute de organizațiile de stat și cele ale donatorilor în promovarea unei cooperări sporite a fermierilor. Recomandările se bazează pe analiza cumulativă și comparativă a constatărilor cercetării efectuate, a mediului de funcționare a cooperativelor agricole, inclusiv cadrul legislativ și, desigur, pe informațiile, opiniile și afirmațiile participanților la cercetare. Prin urmare, principalele recomandări sunt:

Politicile de stat trebuie să promoveze creșterea numărului de membri ai cooperativelor și fuzionarea ulterioară a cooperativelor în asociații mai mari, ceea ce va contribui în mod semnificativ la creșterea puterii lor de negociere în raport cu sectorul comerțului cu amănuntul și cu intermediarii.

Politicile agricole și de dezvoltare rurală trebuie să se concentreze mai mult pe consolidarea mișcării cooperatiste, care va rezolva un șir de probleme cu care se confruntă sectorul horticol, cum ar fi fragmentarea terenurilor, asolamentul, cumpărarea mijloacelor de producție, accesul la finanțare și tehnologii, dezvoltarea infrastructurii post-recoltare și a infrastructurii de piață, marketing și accesul la noi piețe și alte probleme.

Politicile de dezvoltare a sectorului trebuie să asigure instituirea unei platforme permanente de comunicare și cooperare între producătorii agricoli, structurile politice și instituțiile științifice. Din acest motiv, sistemul de transfer de cunoștințe trebuie să identifice și să pună în aplicare noi mecanisme, prin care serviciul de extensiune ar putea influența programul de cercetări agricole și oferi informațiile necesare producătorilor agricoli. Ca atare, serviciile de extensiune rurală și agricolă trebuie să stabilească dezvoltarea cooperativelor ca o prioritate esențială și trebuie să identifice măsuri clare și activitățile necesare pentru aceasta în planurile lor de activitate.

Programele educaționale la toate nivelurile, inclusiv cele din universități, învățământul profesional și tehnic de specialitate, trebuie să fie ajustate în vederea formării specialiștilor pentru dezvoltarea cooperativelor, luând ca model programe similare din țările cu experiență în acest domeniu.

Este necesar de a aprofunda susținerea tehnică și financiară a fermelor mici pentru a le organiza în grupuri, asociații și uniuni, care ar putea oferi oportunități semnificative de reducere a costurilor asociate cu pătrunderea pe noi piețe și pentru a preîntâmpina excluderea lor de pe piețele agroalimentare.

Implicarea statului în dezvoltarea structurilor asociative ar putea lua forma îmbunătățirii și adaptării cadrului legislativ și de reglementare la nevoile reale ale micilor producători, inclusiv prin introducerea cotei unice de impozitare în agricultură, îmbunătățirea serviciilor de consultanță, asigurarea unei distribuții mai echitabile a subvențiilor, dezvoltarea și promovarea de politici concrete.

Cooperativele de afaceri nou înființate sunt vulnerabile în perioada inițială de activitate. Lipsa expertizei, dezvoltarea instituțională slabă atât a cooperativelor, cât și a membrilor acestora, face ca aceste grupuri să fie vulnerabile în gestionarea conflictelor interne și în alte aspecte specifice legate de cadrul legal și de reglementare.

Structurile relevante ale statului și organizațiile donatoare trebuie să acorde mai multă atenție consolidării cooperativelor agricole și membrilor acestora și facilitării acumulării de capital în acest segment. Deoarece rezultatele tangibile vin foarte încet  în sectorul agricol, accentul ar trebui să fie pus pe programe pe termen lung și pe rezultate, care se obțin  lent (o perioadă de 5-7 ani).

De regulă, proiectele care susțin grupurile de producători și cooperativele nu sunt interconectate și sunt limitate în timp, inclusiv susținerea din partea consultanților, oferită cooperativelor de afaceri. Prin urmare, ar trebui să se pună un accent deosebit pe asigurarea susținerii tehnice continue și medierii conflictelor prin crearea unui birou de susținere a cooperativelor de afaceri din agricultură. Acesta ar putea lua forma unei Agenții de Dezvoltare a Cooperativelor sau o altă formă juridică fezabilă, care i-ar permite să ofere acest tip de asistență.

Una dintre trăsăturile specifice ale creării cooperativelor în Republica Moldova este crearea cooperativelor cu scopul accesării și absorbției granturilor. Însă, mărimea granturilor excesive aplicate în acest sens de către donatori îi descurajează pe producătorii agricoli mici și mijlocii să creeze cooperative de afaceri, favorizând doar antreprenorii agricoli mari. În general, acest tip de producători are dificultăți în identificarea și acumularea volumului necesar de resurse financiare pentru investiții sau pentru inițierea unei activități în comun, în cazul în care aceștia nu au o infrastructură comună. De obicei, acești producători au dificultăți în accesarea unui credit bancar din cauza gajului insuficient și ratei ridicate a dobânzii stabilite de bănci. Legislația națională și alte măsuri de susținere prin politici de subvenționare nu conțin criterii clare de identificare a producătorilor agricoli mici și mijlocii, în conformitate cu realitățile naționale, viabilitatea lor de afaceri bazându-se pe rezultatele principale de producție, și pe importanța producției lor pentru economia națională.  De aceea, este necesar de a stabili criterii clare, bazate pe evaluarea planurilor de afaceri, orientate spre susținerea cooperativele de afaceri create de producătorii agricoli mici și mijlocii, prin asigurarea de susținere avansată pentru investiții.

Politicile fiscale au un impact semnificativ asupra dezvoltării cooperativelor de afaceri. Datorită implicării strânse a membrilor cooperativelor în procesele de luare a deciziilor și naturii speciale a tranzacțiilor între cooperative și membrii acestora, cooperativele pot fi privite ca agenți executori ai voinței membrilor. Pentru a stimula creșterea volumului tranzacțiilor între cooperative și membri și a volumului total al vânzărilor efectuate prin intermediul cooperativei, aceste operațiuni ar trebui să fie scutite de taxa pe valoarea adăugată.

În general, este recunoscut faptul că obiectivul unei activități realizate pe bază de cooperare nu este de a genera câștiguri pentru cooperativă, ci de a spori veniturile membrilor. Prin urmare, drept măsură de sprijinire a capacității de investiții și a viabilității financiare a cooperativelor de afaceri, impozitul pe profit ar trebui aplicat doar la veniturile personale obținute de către membri, dar nu la veniturile membrilor care sunt investite în dezvoltarea cooperativelor.

Sensibilizarea opiniei publice cu privire la promovarea principiilor și beneficiilor dezvoltării cooperativelor este o sarcină grea, care necesită o perioadă lungă de timp și muncă sistematică. Prin urmare, mesajele din partea Ministerului Agriculturii și campaniile de informare ale proiectelor internaționale trebuie să fie recapitulate după diferite perioade de timp. În plus, este important de a implica în acțiunile de transfer de cunoștințe, experți bine informați în domeniul cooperării, cu experiență în domeniul juridic și financiar pentru a încuraja procesul de cooperare a producătorilor agricoli.

”Aceste studii, care ne-au fost prezentate constituie un material științific foarte util, care va avea neapărat un impact practic. Aș dori ca și de acum înainte Federația Națională a Agricultorilor din Moldova AGROinform să-și continue rolul de  promotorul al acestor politici de promovare și susținere a cooperării producătorilor agricoli în teritoriu, așa cum o faceți.  Deși nu este nouă, problema asocierii  agricultorilor este foarte actuală în prezent pentru agricultura modernă a Republicii Moldova”, a spus în concluzie Viceministul Agriculturii și Industriei Alimentare Ion Parea.